Este prima zi când familia mea se bucură să fie împreună, după ce am fost un timp despărţiţi prin spitalizarea fetiţei şi a mamei mele. Şi este prima săptămână în care copiii mei nu se mai joacă de-a doctorul şi pacientul. Picii, de patru ani, au adunat seringile, cutiuţele cu „medicamente” şi alt inventar „medical” [...]

Seara, când se face linişte în toata clădirea şi peste curtea spitalului domneşte tihna, iar gândurile se împleticesc de somn răsună sonor vocea Teiuţei: – Mama, tu dormi? Somnoroasă şi prudentă răspund: “Da”. – Bravo, mama! Şi eu dorm… Şi se cufunda într-un somn adânc, din care mai oftează câte un dor pe care nici [...]

Teia s-a întâlnit astăzi la baia spitalului cu fetita pe care “o cunoaşte” de când este pe lume S-au născut într-o zi şi au stat cu mamele lor primele 5 zile într-o cameră. Şi-au povestit că au câte un frate şi s-au studiat f. curioase. E interesant sa te vezi, uneori, cu cei “dintr-o” zi, [...]

De fiecare dată când sunt cu picii mei mă minunez cât de inocent este universul lor. Mereu le spun că atunci când sunt cu ei lumea este mai senină. Când văd un copil răzgâiat, le spun că sunt mândră de ei pentru că sunt deschişi să comunice şi să negocieze. Le mulţumesc pentru că îşi adună [...]

Teia şi Mircea vor sa meargă de dimineaţă la magazin – sa vadă vaca care aduce lapte şi cine o mulge…

Titlul vine dintr-o afirmaţie pe care am făcută la Radio Europa Liberă în contextul unui dialog despre educaţia copiilor. Emisiunea poate fi ascultată AICI, azi vroiam doar să notez una din concluziile pe care le-am tras din discuţia respectivă. Cei din generaţia mea am umblat la şcoli în care se nega şi chiar lua în [...]

                                              Ştiţi care e cea mai mare “distracţie” când copiii voştri se joaca de-a părinţii? Sa vă distribuie pe voi în rol de bunici! Iaca în poza asta Teia e „mama” şi nu [...]

Uneori, vrem să promovăm o idee şi suntem aşa de însufleţiţi să o transmitem exact cum o trăim încât nu sesizăm cum ajunge la ceilalţi. Ca să aveţi o introducere la tema cum spunem – cum se interpretează, priviţi un final de „Sare şi Piper”, când picii mei, Teia şi Mircea, au mers în ospeţie [...]

Eu si Teia mancam salata, Mircea ne priveste rotund si exclama fericit: “Fetelor, parca sunteti 2 capre!” Parcă nu e mare text, dar după ce am scris asta – prin Internet mobil – pe Facebook mai bine de 50 de amici au dat like Complimentele sincere şi din bună intenţie sunt apreciate.

Mă trezesc de la un oftat uşurel şi alerg prin întuneric să-mi caut fericirea. Calc în vreo două străchini şi pe o roşie. Îmi promit că nu le mai dau voie să se joace seara de-a bucătăria, basta. Dintre toate nevoile împrăştiate pe podea cel mai neplăcut este să calci pe legume de plastic. Fericirea [...]

»

Copyright ©2008 Antonita Fonari. Toate drepturile rezervate.