Despre iubitul meu …faaantastic!

Sunday, 4 October 2009 | 8 comentarii

Încerc să mă adun după o săptămână cu nervi tocaţi prin instituţii medicale şi cu o agendă plină de urgenţe. Copii scot entuziasmați dintr-un sertar hăinuțele lor de bebe şi îmbracă păpuşile. Am închis uşa după dădaca lor şi m-am cufundat în gândurile simple şi senine a unui bun vrăciuitor de suflete. Îmi sună o cumătră şi mă întreabă ce mai fac. Îi spun: „Citesc ceva de cronicarul meu iubit, copii ciripesc alături şi mă simt fantastic ”. Ascultând ce-mi povesteşte cumătra la telefon, aud că cei mici mai spun „faaantastic!” din când în când, îi privesc zâmbind că şi-au amintit de un cuvânt preferat de ei. Nu apuc să mă întorc pe canapea că sună iar telefonul. Picii strigă bucuroşi în receptor „Tata, tata!” şi nu-mi rămâne decât să apăs pe speaker ca să aud ce spune soţul…

Nicolae: Ce au făcut frumoşii lui tătoiu azi?

Teia: Am păpat supică şi am dus vesela la spălat!

Mircea: Facem treabă, facem curat în sertare!

Nicolae: Da ce face mama?

Teia: Mama stă cu iubitul ei şi se simte fantastic!

Mircea: Faaaaaaaaaaantastic, mama se simte fantastic!!!

P.S. Am notat povestea 3 săptămâni în urmă, dar o public doar acum căci între timp cei mici au început să vorbească cu o prietenă imaginară la telefon …se numeşte Angela ) şi picii spun că este şi prietena lui tata. Astea toate spre disperarea soţului meu, care are doar o …Angela, mătuşa sa din România şi nu vorbeşte cu ea la telefon.

P.S.2 Bănuiesc eu cine-i Angela :P şi dacă vreţi o să vă povestesc odată

Comentarii

8 comentarii

Lucia la Tuesday, 6 October 2009 08:46
Antonita,
sunt impresionata de faptul ca notezi toate momentele acestea unice in felul lor, care vor aduce atita lumina pe fetele copiilor mai tirziu cind vor veni cu ochii licarind, rugindu-te sa le mai povestesti cum au fost cind erau mici. Te vad deja de pe acum ca le vei da adresa de blog (:))si aceasta va fi o stimulare in plus sa doreasca sa citeasca cit mai mult.
Multumim ca ne aduci caldura si sentimente senine, plasind aceste istioare si intimplari.
Senin la Tuesday, 6 October 2009 22:01
Exact ) Lucica, la toată lumea care vrea picanterii cu mine şi Co dau adresa de blog că eu mai uit din poante ) da mai ales uit cui am povestit şi cui încă nu vreo istorioară mai colorată de acasă… Şi eu mulţumesc prietenilor dragi pentru că mă inspiră
Nadia la Wednesday, 7 October 2009 13:21
Iarasi Faaaaaaaaantastici piciuleii tai!
Senin la Wednesday, 7 October 2009 18:32
Merci, Nadiuşa, cititoarea noastră ce mai fidelă
Irina la Monday, 26 October 2009 06:50
Nu degeaba am spus eu ca picii fac un parteneriat fantaaaaaaaaastic, nici ca te-ai simtit fantaaaastic cu iubitul nu mai ascunzi de sot Atentie Antonita Fonari, atentie!!!
Adi la Monday, 26 October 2009 07:48
Este cu adevarat FANTASTIC acest miraj din jurul tau. Ma bucur de fiecare data cand am ocazia si timpul sa citesc povestioarele tale. Ma bucur pentru tine din tot sufletul, Antonita, dar tu stii foarte bine: toate ti se-ntampla pentru ca le meriti. Tu esti o fata de zahar, o mama si sotie adorabila, intr-un cuvant: o femeie FANTASTICA.
Senin la Monday, 26 October 2009 21:14
Irina şi Adi, merci că îmi oferiţi motivaţia să plasez pe net poveştile noaste!
Cărţi senine – „Vindecă…” de David Servan-Scheiber : Antoniţa Fonari la Wednesday, 27 January 2010 08:42
[...] decis să termin de citit măcar una din cărţile începute şi am descoperit la cronicarul meu iubit, în „Vindecă stresul, anxietatea şi depresia fără medicamente şi fără psihanaliză” [...]