Zile de la Dumnezeu

Saturday, 26 September 2009 | 4 comentarii

Am o perioadă mai dificilă şi tare ar fi bine să treacă şi să fie toate bune şi frumoase …până la adânci bătrâneţi. Oricum, îmi place să cred că reacţionez calm şi înţelept la noutăţi neplăcute. În ultima lună am descoperit o altă calitate minunată a cumetrelor mele (prima calitate este chiar faptul că sunt nănuţe perfecte) – cea de persoane delicate, care mă susţin prin orice spun şi orice fac, fără a mă face să mă simt handicapată.

Să vă spun o povestioară despre ex-diriginta mea şi nana Maria pentru Mircea, dar deja şi pentru Teia. Dumneaei este pentru mine modelul de profesor desăvârşit, ei nu-i pot spune cumătră …prin felul ei de a fi rămâne mereu Maria Ignatievna.

Buuun, Maria Ignatievna este o persoană credincioasă şi Biserica Ortodoxă are în persoana Dumisale un bun enoriaş. Dumneaei povesteşte „Când eram tânără şi fata mea f. mică, aveam nişte dureri groaznice de cap şi mă rugam Lui Dumnezeu să-mi dea zile ca să-mi pot creşte copila. Acum fiică-mea este la casa ei, cu fată de măritat şi parcă …nu-mi mai trebuie aşa tare zile, da parcă tot ar fi bine să-mi mai dea Domnul câteva.”

Comentarii

4 comentarii

Eduard Mihalas la Tuesday, 6 October 2009 20:27
Domnul are grija de fiecare copil al sau. Domnul va avea grija si de tine, Antonita. El si noi stim de ce.
admin la Tuesday, 6 October 2009 21:49
Dragul meu coleg, dragul meu prieten, eşti aşa înţelept uneori. MULTUMESC!
Irina la Monday, 26 October 2009 06:59
Dapoi acela care nu iubeste viata este deja mort…si cum sa nu mai vrei zile cind apar alte doua sufletele in viata ta de care te atasezi si ii iubesti tot mai mult (finutii Mircea si Teia) cum sa nu speri la inca citeva zile alaturi de ei.
Merg la culcare sau nu m-am trezit?! : Antoniţa Fonari la Tuesday, 24 November 2009 01:19
[...] prânz am mers la ex-diriginta mea, draga mea Maria Ignatievna şi draga lor nana Maria. Cât eu am ascultat poveşti captivante cu [...]