E Stilat

Tavi, bloggerița stilată de doar…13 ani

Jurnalul Soacrei Mici

Sexualitate in anticariat

Nata Albot

Eu sunt cu ochii pe voi…link obligatoriu

Antoniţa Fonari

Gând bun la cumetre

Uneori colegii din societatea civilă îmi fac complimentul: „Cum de reuşeşti să faci lobby, chiar lobby-loby?” Întotdeauna am fost tentată să răspund cu o glumă: „Aşa-mi iese”. De fapt doar îmi fac munca conştiincios şi cu respect pentru oamenii de lângă mine şi de vis-a-vis…

Multe persoane pornesc să facă lobby de la a citi cele mai bune cărţi din domeniu, a merge la training-uri şi chiar a face câte un masterat în Advocacy şi Lobby. Este o abordare bună, dar eu şi colegii mei am o pornit de la a construi o echipă, un nume şi o imagine pentru organizaţia din care facem parte.

Pentru a face lobby eficient am lucrat mereu într-un grup interdependent de 3 – 4 persoane, întrunind capacităţi şi activitate de:
- secretariat;
- relaţii publice;
- monitorizare legislativă, cunoştinţe despre advocacy şi lobby.

În activităţile de lobby am făcut parte din grupuri reprezentative, unde numele era / este asociat cu o forţă, un grup important de ONG: Reţeaua Social, Reţeaua SIDA, CNTM, Coaliţia de promovare a CCCT, Coaliţia Voluntariat etc. Pentru a reprezenta eficient interesele ONG, este foarte important să stabilim clar care este interesul membrilor grupului din care facem parte şi să ţinem cont că în R. Moldova, conform legislaţiei, ONG sunt apolitice (şi asta ne uşurează misiunea dacă ţinem cont de regula simplă – opţiunea noastră politică este o chestiune strict personală). Numele proiectului sau al uniunii de ONG trebuie să fie unul sugestiv & oamenii care ne reprezintă trebuie să fie …sau respectaţi de grupul-ţintă de lobby sau să nu fie cunoscuţi deloc (decât să fie persoane care au o imagine proastă în faţa ţintei noastre de lobby).

Subiectiv probabil, consider că nu este neapărat să fii tobă de carte …despre lobby ca să fii un bun lobbist. Totuşi, când pornim pe acest drum trebuie să avem cunoştinţe bune despre diferenţele dintre advocacy şi lobby, metode & tehnici folosite, competenţele organelor puterii legislative / executive, organele APL şi aparatul acestora, schema procesului legislativ în R. Moldova.

Uneori, am impresia că cei mai mulţi ONG-işti cred că au făcut lobby dacă au reuşit să abordeze un politician la o recepţie, la finele unei Conferinţe sau au avut o întâlnire în biroul persoanei respective. Consider că procesul de lobby este foarte complex, iar abordarea iniţială a unei persoane publice sau al unui grup de persoane este doar un element important din acest puzzle. Este adevărat că am folosit oportunitatea de a începe anumite discuţii cu funcţionari importanţi prin conversaţii neformale, dar de obicei a fost doar o punte pentru a putea stabili o întâlnire / şedinţă formală cu persoana respectivă.
În ceea ce fac pornesc mai des de la lobby neformal, dar a doua întâlnire este neapărat una stabilită. Până la întâlnirea programată trebuie să cunosc cât mai multe despre persoană şi instituţia pe care o reprezintă, să discut cu oameni care pot să-mi furnizeze informaţii importante. Mă refer la înţelegerea deplină a locului unde se află persoana respectivă pe harta puterii de decizie (deşi sunt foarte importante şi persoanele care nu iau decizii, dar pot exercita presiune asupra celor care iau decizii), a poziţiei faţă de subiectul de discuţie, a intereselor sale profesionale. În acelaşi timp îmi sunt foarte utile şi anumite informaţii persoanale – de exemplu dacă persoana are simţul umorului

Am învăţat că întâlnirea stabilită depinde foarte mult de echipa mea, dar şi mai mult de echipa persoanei care este ţinta de lobby. Împreună cu echipa pregătim cele mai bune argumente pentru cauza susţinută, inclusiv bine aranjate într-un document pe care să-l prezint în timpul discuţiei, dacă este nevoie pregătim o mapă cu rapoarte, statistici, documente internaţionale etc. Colegii mei pregătesc scrisoarea de mulţumire după întâlnire şi monitorizează schimbările, împreună stabilind activităţi de după întâlnirea faţă-n faţă.

Proverbul „Până ajungi la Dumnezeu te mănâncă Sfinţii” este despre aparatul funcţionarilor publici cu posturi importante. Respectiv, am învăţat că o relaţie de pace cu secretarii, asistenţii, consilierii etc. este foarte importantă. Tot aici – oamenilor le plac cadourile, atât că în cazul vizitelor de lobby ele trebuie să fie simbolice ca preţ şi mesaj (de ex. o cană cu un gând ce ţine de activitatea advocaccy / lobby), ar fi minunat dacă la plecare lăsăm şi personalului ţintei de lobby un mic semn de atenţie, repet, cu mesaj de lobby.

Una dintre regulile importante pentru mine este să-mi iau felia de lobby într-un grup (plus echipa de birou). Grupul respectiv fiind, de obicei, nucleul unui grup de organizaţii neguvernamentale. Mi se pare o variantă bună când merg la întâlnire împreună cu 2 – 3 persoane din nucleul respectiv, în cel mai rău caz cu încă o persoană. Aceasta pentru a nu uita ceva important de spus sau a nu uita un detaliu din ce am convenit deja cu interlocutorul (este minunat să notăm în timpul discuţiei, dar trebuie şi să ascultăm activ omul), a nu vorbi prea mult, a nu aluneca pe alt subiect etc.

Înainte de întâlnirea faţă-n faţă verific dacă am hainele, machiajul – stil clasic, mobilul închis, atitudine pozitivă, diplomaţie, confidenţialitate…

În baza textului, astăzi, participanţii la Training-ul de Advocacy pentru ONG, organizat de Fundaţia Soros – Moldova, au beneficiat şi de bonus: exemple concrete / recente de lobby a Consorţiului de consolidare a societăţii civile.

Comentarii

Copyright ©2008 Antonita Fonari. Toate drepturile rezervate.